Cerc Pedagogic al învățătorilor- echipa

   Pentru că, în echipă puterea crește și mai multe minți contribuie cu logică, imaginație și experiență la sarcina onorabilă pe care am avut-o anul acesta, Centenarul Unirii-o  certitudine, formarea la școlarii mici o atitudine patriotică  a fost un succes .

SCOPUL PROIECTULUI: Activităţile desfăşurate în cadrul acestui proiect au drept scop să îi ajute pe elevi să înceapă să înțeleagă câteva dintre adevărurile istoriei. Țara noastră are o istorie de eroism, care merită cunoscută și iubită.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

1. Formarea în rândul copiilor a ideilor generale privind locurile, evenimentele și personalitățile Marii Uniri;
2. Animarea sentimentului patriotic în rândul elevilor.
RESURSE: a) UMANE:
         - coordonatori de proiect;
                                 - parteneri;
                                 - elevii din ciclul primar
     
                              b) MATERIALE
Materiale necesare realizării lucrărilor propuse.
Materiale necesare pentru informare, evaluare şi diseminare (aparat de fotografiat etc.)
                                c) FINANCIARE: extrabugetare
                                       - din partea cadrelor didactice şi părinţilor;
                                       - alte surse (serbări, tombole, expoziţii cu vânzare).
                              d) INFORMAŢIONALE
                                      - proiectul scris;
                                     - evidenţa participanţilor din cadrul proiectului;
                                     - portofoliul proiectului;
                                     - site-uri pe internet;
                                     - diplome.

 GRUPUL ȚINTĂ:
                    – Elevii claselor primare din Școala Gimnazială Popricani

 REZULTATELE PROIECTULUI
Reconstituirea, recapitularea, aprofundarea şi  evaluarea momentelor semnificative ale istoriei ;
Cultivarea preţuirii şi dragostea de frumos faţă de monumentele istorice şi culturale vizate, faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului nostru, faţă de morala creştină românească şi faţă de natura Patriei.
Formarea conştiinţei şi conduitei patriotice la copiii de vârstă școlară mică

IMPACTUL PROIECTULUI

Formarea în rândul copiilor a ideilor generale privind locurile, evenimentele și personalitățile Marii Uniri;

Animarea sentimentului patriotic în rândul elevilor.
 BUGETUL PROIECTULUI
surse de finanţare proprii (cadre didactice, unitățile implicate în proiect);
finanțare din partea partenerilor implicați în proiect. etc

Sceneta- Moș Ion-Roată și Unirea

Sceneta,, Moş Ion Roată şi Unirea”

Personaje: povestitorul, boierul, Alexandru Ioan Cuza, Moş Ion Roată, ţăranii (patru sau mai mulţi)

Cadrul scenei( de la stânga la dreapta personajele sunt aşezate astfel: povestitorul , boierul, mai în spate, Cuza lângă boier, ţăranii şi Moş Ion Roată, un bolovan mare într-o parte).

Povetitorul:

1. Într-un an, tare demult

Pe când se fierbea Unirea

Mulţi boieri s-au adunat

Şi s-au aşezat la sfat.

2. S-au gândit că ar fi bine,

Ca la Marea Adunare

Să aducă ţărani fruntaşi,

Chiar acolo, chiar la Iaşi.

3. După ce i-au îmbrăcat

Cu cojoc şi cuşme noi

Şi-au ales boieri de soi,

Să le ţină cuvântare

Despre Unirea cea Mare.

Boierul :

4. Oameni buni! Ţărani iubiţi!

Ştiţi? De ce sunteţi aici ?

Ţăranii:

5. Păi vom ştii, dacă ne spuneţi.

Boierul:

VI: Eu oricum o să explic,

Doar să-aveţi răbdare .

Ţara noastră este mare

Şi e ruptă de hotare.

7. Moldova şi Ţara Muntenească

Grăiesc vorba românească,

Sunt două surori creştine,

Tot la fel ştiu să se închine.

1

7. Obiceiurile noastre

Numai Milcov le desparte,

Să-l secăm dintr-o sorbire

Şi să facem înfrăţire.

Aţi priceput ce v-am spus?

Ţăranul ( Valerie):

7. Noi am înţeles, boiere,

Că Unirea e avere,

Dumneavoastră ştiţi mai bine

Ce e rău şi bun în lume.

Moş Ion Roată :

7. Ion Roată mă numesc,

Mă scuzaţi, că îndrăznesc!

Ba, eu drept am să vă spun

Că nu este lucru bun,

7. Să ne cereţi nouă sfatul,

Şi-altădată s-a-ntâmplat,

Oare cine-a ascultat?

Vorba săracă din sat.

7. Noi ştim sapa s-o învârtim,

Secera s-o mânuim.

Iar voi cei care ştiţi carte

De dreptate aveţi parte.

Boierul:

7. Au trecut acele vremuri,

Ne-au venit semne din ceruri,

Dumnezeu ne-a luminat

Şi pe veci, El ne-a legat,

Trebuie să fim fraţi egali, de-o seamă,

Nu trebuie să-aveţi teamă.

Povestitorul:

7. Boierul le-a înşirat

Chiar poveşti de neuitat,

Pe ţărani i-a învăţat

Cum străbunii au luptat,

Mereu pentru o ţară mare,

Fără-n lume asemănare. 2

Boierul:

7. Ei, acum aţi priceput?

Ce v-am spus de la început?

Ţăranul Ion:

XVI: Priceput, cucoane dragă!

Să de Domnul şi să meargă.

Moş Ion Roată:

17. Să ne fie cu iertare!

Dară eu, tot n-am înţeles!

Boierul:

17. Moş Ioane, dumneata!

Greu de cap eşti, zău aşa!

Hai să mergem în grădină!

Poate acuma, o să ţină!

17. Vezi în ogradă
18. Bolovanul cât o roată?

Ia încearcă şi fă bine!

Să-l aduci aici, la mine !

(Moş Ion Roată încercă să ridice bolovanul , dar reuşeşte doar să-l mişte putin.)

Moş Ion Roată:

17. Boiere, s-avem iertare!

Dar e greutate mare,

N-am putere să-l ridic,

Doar să îl urnesc putin.

Boierul:

17. Hai, încearcă! Să vedem!

Hai!Treci şi tu, Moş Vasile!

Treci şi tu, Valerie!

Hai Pandele!Hai, Ioane !

Urniţi bolovanul mare! 3

Povestitorul:

17. Toţi ţăranii s-au unit,

Bolovanul l-au urnit.

Lângă boier l-au adus,

Ce-ar mai fi oare de spus?

Boierul:

17. Înţelegeţi cum stă treaba ?

Moş Ion s-a dus degeaba,

Putere nu a avut

Să-l ridice n-a putut.

17. Unde-i unul, nu-i putere

La nevoi şi la durere,

Dar cu toţi am reuşit,

Bolovanul s-a urnit.

Unde-s doi puterea creşte

Şi duşmanul nu răzbeşte!

Moş Ion Roată:

XXV: Boiere, să mă iertaţi!

Degeaba ne explicaţi

Că eu tot n-am înţeles.

Boierul:

XXVI: Mă, Ioane, dumneata!

Ai ceva cu viaţa mea ?

Moş Ion Roată:

XXVII: Dar, boiere, să mă ierţi!

Nu trebuie să mă cerţi.

Ce ai spus, este corect,

Însă, nu prea este drept.

XXVIII. Dumneata ne-ai poruncit,

Cu noi, însă, n-ai muncit.

De la vorbă pâna la faptă

Este cale îndelungată.

XXIX. Bine ar fi dacă vreodată

Aţi veni şi voi în gloată,

Şi cu toţii împreună

Poate facem treabă bună. 4

XXX. Dar cam aşa faceţi voi

La război daţi înapoi.

La pomană daţi năvală,

Treaba nu este egală.

Eu am priceput aşa:

A-ţi ara, e muncă grea.

Al.I.Cuza: Povestitorul:

XXXI. Bine ai gândit, Ioane! XXXIV. După această adunare,

Vezi , boiere! Vezi, cucoane! Au încins o horă mare,

Lucruri simple nu înţelegi, Au cântat şi s-au rugat

Multe ştii, dar nu le legi. Dumnezeu i-a ascultat.

XXXII. Tu vrei să porunceşti, XXXV. Dorinţa le-a împlinit

Dar nu vrei ca să trudeşti, Şi cu drag ei au primit,

Numai când o fi înfrăţire, O frumoasă ţară mare,

Vom vorbi despre Unire. Fără-n lume asemănare.

XXXIII. E greu, luptăm de ani

Dar, nu ne lăsăm la duşmani. Cântecul,, Hora Unirii”

Suntem buni, avem un nume,

Vom răzbi cu toţi în lume.

5

Lecție de patriotism

     Datorită condiţiilor istorice create de epoca contemporană atât pe plan naţional, cât şi internaţional, considerăm ca o necesitate transmiterea pentru elevi şi în general pentru tineri, cunoştinţe clare, corecte din punct de vedere ştiinţific despre trecutul, prezentul şi viitorul patriei noastre.
    Nu se poate vorbi de educaţie patriotică fără cunoaşterea şi cinstirea trecutului, a a muncii şi luptei înaintaşilor noştri. Avem un trecut glorios care reprezintă cea mai preţioasă moştenire a poporului nostru.
        Realizarea unităţii între conştiinţa patriotică şi conduita patriotică a elevilor este un proces foarte complex şi durează timp îndelungat.
     Lecția a avut ca obiective urătoarele:

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1– să cunoască date referitoare la Imnul României;

O2 – să explice anumite cuvinte noi;

O3 – să dețină informații despre tradițiile, obiceiurile satului românesc;

O4 – să recunoască personalități istorice după imagini

O5 – să cunoască date referitoare la evenimentele premergătoare Marii Uniri de-a lungul timpului;

O6 – să identifice pe hărți Principatele Românești în cele trei situații de înfăptuire a Unirii;

O7 - să justifice necesitatea înfăptuirii Marii Uniri;

O8 - să-și însușească sentimente patriotice față de țară.

Dansul popular românesc

   Încă de la începuturile rurale ale omenirii, viața la sat era grea, dar și plăcută când sătenii se adunau sărbătoarea la horă în sat. Cu toții știm diferitele simbolistici ale ,, horei”- una dintre cele mai importante fiind menținerea echilibrului dintre săteni, închegarea colectivului și conturarea pasiunilor pentru jocul și portul românesc.
   Pasul legănat și săltat, strângerile de mijloc și perechile de dansatori sunt indiciile unei incantații după o muzică a inimii, dansantă și melodioasă.
Cultivarea gustului pentru tradiționalul nostru stil de dans și pentru muzica popular românească se realizează încă de la clasele mici, chiar și mai devreme.

Activități ale învățătorilor și elevilor privind drapelul României

    Elevii au realizat lucrări plastice și practice, au făcut expoziții pe panourile din sala de clasă și pe cele de pe holurile școlii.
   S-a dorit transmiterea către elevi a simbolisticii unui drapel pentru țara ei, cât și faptul că e unic-nu mai este întâlnit la alte țări.
   Cele trei culori ale steagului au o anumită ordine și poziție verticală, fiecare culoare simbolizează câte ceva.